Pixelul albastru – rezumat


Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a facut publica motivarea sentintei in procesul dintre Traian Basescu si Dinu Patriciu .
Care ar putea fi concluziile in episodul lovirii/impingerii copilului de catre Basescu?
Inregistrarea video este clara si nu este nevoie de hotarare judecatoresca pentru a ne da seama ce s-a intamplat. Trist pentru societatea romaneasca este modul in care acest scandal a evoluat si modul in care a fost analizat.

1. basescu in loc sa-si ceara pur si simplu scuze a mintit, a negat, a subestimat. este rusinos pentru acest politician asa ca nu are ce sa ne mai mire in toate deciziile politice controversate in care fost implicat. (are dealtfel multe altele pe constiinta!)
ce simplu ar fi fost daca basescu ar fi spus: Ma scuzati! Simplu, sincer, el castiga oricum alegerile si noi ca societate am fi avut de castigat. o minciuna mai putin!
2. incercarile penibile ale basescienilor de a explica pixelul albastru, viteza pumnului, imbrancire sau lovire, ca albul este negru si invers etc….
acesti cetateni se agita atat de energic incat ar fi interesanta parerea unui psiholog. pixelul albastru, viteza pumnului sunt teme atat de interesante incat uitam unde ne aflam ca societate. de ce ne-ar putea respecta altii?
avem o explicatie de ce ceausescu si altii au domnit cu succes atatia ani peste o masa amorfa de oi….
3. penibilul justitiei romanesti. lipsa de curaj, incompetenta, influenta politica. nu am nevoie de atatia ani de facultate pentru a imi da seama de penibilul si ilogica acestei hotarari judecatoresti. “plec dar raman cu tine”
4. episodul cu copilul spune mult despre caracterul (lipsa lui) lui basescu si nu numai. spune mult si despre lipsa de caracter a lui patriciu (stia de mult dar a tacut multa vreme) si a celor care au fost de fata si au stiut despre eveniment (anastase, melescanu, tariceanu etc….). au ales “sa nu se bage”, au tacut. si pe vremea lui ceausescu s-a tacut.. si pe vremea lui existau multi care incercau sa ne convinga ca “pixelul este albastru”. in timpul asta noi mergeam ca oile spre prapastie.

concluzie: ne meritam soarta

un „spectator din tribună” despre dn. Dancu


cateva comentarii despre articolul dn. Dancu ( Deranj in Olimp ) si (Ultima batalie a stangii)
Dn. Dancu isi bazeaza argumentatia din „Ultima batalie a stangii…” pe afirmatii neadevarate repetate mereu de-a lungul anilor, suficient pentru ca minciunile sa devina adevar si sa fie luate ca argumente in batalia politica.
sigur ca niciodata nu a fost un scop al stangii „daramarea idolilor” asa ca din argumentatia dumneavoastra se intelege prea putin unde bateti. modul acesta machiavelic de a face si a gandi politica, gen hotel confort, cu daramarea cuiva, pute de la distanta a metode folosite de regimuri dictatoriale…pute pur si simplu a istorie. suntem de mult parte a uniuniii europene si cred ca in aceasta selecta companie rolul politicianului este sa se gandeasca exclusiv la viitorul nostru, al cetateanului. nu daramarea idolilor si nu machiavelica gandire cum sa-mi asigur fotoliul de lider al unui partid. asta este politica periferica care a dus romania la nivelul dezastruos de astazi.
Cateva afirmatii false din „Ultima batalie a stangii..”

CITAT: „iar atunci când nu a fost convingător, a adus hoarde de mineri care au delegitimat puternic partidul, în timp ce el și-a întărit astfel puterea și dominația.”

dn. iliescu nu a adus minerii. nu este nico o dovada in acest sens. in 13 iunie a avut loc o incercare de lovitura de stat si multe categorii de cetateni (inclusiv mineri) au sarit sa stinga focul. democratia castigata prin alegeri a fost atunci in pericol. minerii ca si altii ca ei au fost atunci pompierii. este reactia normala a oricui atunci cand casa vecinului ia foc. nu trebuie sa te cheme cineva. te simti dator sa intervii. asa cum te pricepi mai bine atunci cand pompierii intarzie sa intervina sau nu o fac intentionat….sigur au fost excese, dar tot atat de sigur este ca zeci de mii de oameni nu se pun pe drumuri ca oile doar daca ii cheama cineva. Nu cred de altfel in conlcuzia dumneavoastra ca „si-a intarit puterea si dominatia…” he!? cum si-a intarit astfel dominatia? nu era mai bine sa nu se fi intamplat asa ceva? opozitia a marsat ani multi, pana astazi pe chemarea minerilor. nu cred ca asta i-a folosit intr-un fel dn. iliescu.. dimpotriva….chestia cu chemarea minerilor este o afirmatie mincinoasa care nu rezista in nici un fel la o analiza serioasa lipsita de patima. scopul pietei universitatii a fost de la inceput „Jos Iliescu” chiar cu mijloace nedemocratice, inclusiv violenta. nu a avut nimic de-a face cu democratia.

a doua afirmatie
CITAT: „Legitimitatea lui Iliescu s-a bazat pe focurile de armă pe care le-a comandat la Revoluție pentru că sângele vărsat oferă cea mai sigură sursă de legitimitate.”

este o minciuna sfruntata si o pata nemeritata aruncata de dumneavostra, din varful condeiului, asupra revolutiei romane.
in primul rand ca „prin sange” asa cum spuneti nu se ofera o sursa de legitimitate. dimpotriva…nu ar fi existat motiv de contestare a dn. iliescu. dimpotriva, opozitia si multi alti indivizi si-au castigat legitimitate prin contestarea revolutiei si punerea mortilor in carca lui iliescu. brusc nu a mai existat ceausescu si ura oamenilor a fost transferata asupra celuia care a preluat puterea atunci. un moment important din istoria noastra a fost terfelit si calcat in picioare de multi pentru ca si ei sa se legitimeze politic. dumneavoastra dn. dancu va numarati printre aceia.
cred ca prea multi politicieni actuali au fost legitimati doar prin faptul ca sunt „anti iliescu” sau „anti ceva…” nevand de fapt nici cea mai mica calitate care sa-i propulseze pe scena politica.
dn. dancu nu este de ajuns sa faceti analize despre „ultima batalie a stangii….” si nici sa va faceti vise politice.
avem nevoie de caractere in politica si dumeavoastra nu aveti cei 7 ani de acasa….

Mircea Geona dictis


As vrea sa corectez in acest context un fapt vehiculat de Mircea Geona in ultimele zile (vezi blogul dn. Geoana Nicio zi fără un nou atac împotriva lui Mircea Geoană ):
CITAT: “Acum, Ion Iliescu ma face vinovat si de pierderea alegerilor din …2004! Oare gratierea lui Miron Cosma tot Geoana a facut-o?”, mai scrie fostul presedinte al PSD.”
Nu este singurul care sustine aceasta teza. Imi amintesc insa foarte bine ca gratierea lui Cozma a avut loc dupa alegerile prezidentiale din 2004.
Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat pe 12 decembrie 2004 iar gratierea lui Cozma de catre președintele Ion Iliescu a avut loc pe 15 decembrie 2004, cu doar câteva zile înainte ca mandatul său de președinte să fie încheiat, dar grațierea a fost revocată în 16 decembrie. Scandalul in presa legat de gratierea lui Cozma a avut loc dupa al doilea tur de scrutin din 2004 asa incat acest lucru nu a avut cum sa influenteze rezultatul alegerilor din 2004. Cred ca din pacate chiar domnul Nastase a sustinut in trecut acest lucru. Pentru respectarea adevarului istoric fac aceste precizari.

Salvati democratia!


Am sentimentul ca romania de astazi nu este mult diferita de romania lui ceausescu. Am trait acele vremuri, tanar fiind, fara a imi pune prea multe intrebari despre sistemul politic si social in care traiam.  Imi amintesc insa de stabi puternici, functii importante, oameni cu care este mai bine sa fii prieten si de nevoia de a te descurca. Aproape totul era posibil daca cunosteai pe cine trebuie. ceea ce astazi se numeste „social network” era o calitate care atunci trebuia neaparat cultivata pentru a supravietui.
Cat de falsa era acea societate! intr-un cuvant „ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca lucram…” observati ca nu folosesc cuvinte ca „comunism” etc… eu cred ca aceasta stare de lucruri se intalneste deasemenea in alte tari cu diferite regimuri politice. O intalnim dealtfel si in societatea noastra actuala.
Ceea ce este comun acestor regimuri este in locul si rolul politicianului in societate precum si atitudinea societatii in ansamblu fata de cei care ii conduc destinele la un moment dat.
Ce este in fond un politician? Este el un Mesia, cu puteri supranaturale care eventual scoate/afunda o tara din/in criza?
Din experienta tarilor democratice politicianul este pur si simplu o slujba. un job in care trebuie sa ai anumite cunostinte, calitati si sa dai un anumit randament. Totul in scopul de a asigura o viata mai buna cetateanului, cel care in ultima instanta ii plateste acestuia salariul.
O slujba platita care in plus solicita si o atitudine morala, standard in lumea civilizata de astazi.
Ne lovim in schimb de o atitudine superioara, dispretuitoare, de vataf, a celui care temporar in numele si pe banii nostri detine o functie. Ne lovim zilnic de o astfel de atitudine si din pacate nu reactionam decat local, punctual. Ne enervam, facem scandal, asteptam cu rabdare sa fim calcati in picioare de proasta organizare, neimplicare, scarba, dispret. Ne plecam capul, ne rugam pentru o „favoare” atunci  cand este vorba de un lucru normal pe care administratia – statul –  este obligat sa il faca, in ultima instanta fiind vorba de banul cetateanului. De ce ne bucuram si suntem multumiti atunci cand un ales local „face” ceva. De ce ne bucura „normalul”,  si acesta uneori de o calitate mediocra, atunci cand de fapt acel ales face „ceva”, o strada, o scoala,  un parc, tot pe banii nostri. ne bucuram doar pentru ca nu a bagat totul in buzunar?
Aici este rolul nostru, al fiecarui cetatean. sa vedem critic, sa ne cunoastem drepturile si sa pretindem servicii de calitate fara a ne „descurca”.
Sa luam un exemplu: Cum este inca posibil ca dna. Anastase sa fie inca in functie dupa furtul voturilor in parlament? care sunt mecanismele prin care acest lucru este acceptat in societate? de ce la noi in romania acest lucru este posibil? sunt multe exemple in societatile democratice unde fapte marunte sunt sanctionate prompt si sever. Presiunea este atat de mare incat cel vizat nu mai poate ramane in functie si suporta consecintele legale. ce pot face eu ca cetatean ca aceasta minciuna ordinara sa fie pedepsita? de ce ne raportam intotdeauna la alte tari numai atunci cand ne convine?
Cei care inchid acum ochii o fac cu grave consecinte pentru dezvoltarea democratica a acestei tari.
Unde sunt „intelectualii” romaniei in acest moment?
Pai sunt acolo unde au fost si pe vremea lui ceausescu! in „biblioteci” 🙂
acesta a fost mecanismul prin care cangrena regimului ceausist a pus stapanire
pe romania. acea combinatie intre tiranie si supunere oarba sau putin cartitoare. romaniei ii merge prost si pentru ca are „intelectualii” pe care-i merita. „anticomunismul” in acest context este un cuvant gol, o forma fara fond.
Asta pentru ca anticomunisti galagiosi nu fac altceva decat sa se comporte in acelasi mod ca in regimul ceausescu. Nu as defini ideologic acel regim pentru ca din multe puncte de vedere retraiesc astazi acele vremuri. „realizari marete”, politica mincinoasa, nerespectarea pe fata a legilor.
Vom progresa atunci cand noi ca societate vom reactiona cum se cuvine la aceste incalcari grave ale democratiei.
Atata timp cat „capul plecat sabia nu-l taie” va fi motto-ul societatii romanesti, ne meritam soarta.